Metroul a oprit în stație și după ce toată lumea s-a înghesuit spre uși, ai reușit să urci și să găsești un loc la geam. Ai scos IPodul din rucsac și ai dat drumul la muzică, înfigându-ți căștile adânc în urechi și estompând toate celelalte sunete. Ai scos și caietul și l-ai deschis la pagina la care rămăsesei. Vârful pixului a atins foaia albă, după care ai băgat capătul între dinți, gândindu-te la ce să scrii. Ți-au venit câteva idei, pe care le-ai înșirat pe câteva rânduri. Fan fictionul tău era unul de succes pe Wattpad și nu puteai să-ți dezamăgești fanii cu o narațiune banală și un dialog simplu. Trebuia ceva mai mult de atât.
Ai simțit scaunul de lângă tine lăsându-se sub greutatea unui corp. Ai privit cu coada ochiului și ai văzut un bărbat neras, șuvite negre îi ieșeau de sub gluga hanoracului, dar fața îi era bine ascunsă de niște ochelari mari de soare.
Cine poartă ochelari de soare în metrou?! ai gândit. Ce ratat! Ți-ai văzut de treabă, în timp ce scenarii începeau să îți umple mintea. Le-ai trecut repede pe hârtie, scene de dragoste cu Zayn se revărsau peste pagini.
I-ai simțit privirea tipului de lângă tine ațintită asupra caietului tău și l-ai strâns la piept, acoperindu-ți capodopera. Văzând că a fost prins, și-a întors repede capul și a râs în bărbie. Ți-ai dat ochii peste cap și ți-ai repoziționat caietul pe picioare, nedorind să uiți ideile. Ajunsesei să descrii o scenă intimă, în care Zayn și personajul principal își explorau corpurile, făcând lucruri nemaivăzute până atunci.
- Cine ar fi crezut că pot să îmi mișc limba atât de bine? ai auzit băiatul de lângă tine vorbind și, totodată, acel accent unic care te făcea să te topești când ascultai interviuri sau melodii.
Capul tău s-a întors rapid în direcția lui, singurul lucru pe care îl puteai vedea erau buzele bine conturate, rozalii și pline. Barba din jurul lor era nerasă de cel puțin o săptămână și îi dădea un aer misterios. Ochelarii îi acopereau în continuare ochii, iar gluga i se revărsa pe lângă obraji.
- Z-Z-Zayn? ai întrebat neîncrezătoare.
A apucat cu vârfurile degetelor capetele ochelarilor și i-a dat jos, permițându-ți să îi vezi trăsăturile perfecte care îi făcea corpul să tremure și inima să bată cu putere.
- Te rog nu țipa! a zis, uitându-se ușor în jur după fane și paparazzi.
Ai dat ușor din cap în semn că nu. A zâmbit ușurat și te-a pus să-i povestești despre fan fiction. Bineînțeles că la început ai refuzat, dar avea o putere de convingere la care nu puteai rezista și, în plus, era Zayn Malik. Într-un metrou. Lângă tine. Era prea mult.
I-ai povestit în mare despre ce era vorba, iar el a părut plăcut impresionat de ideea ta originală. Ușile metroului s-au deschis într-una dintre stații și a semnalat că acolo era oprirea lui.
Ți-ai luat la revedere, iar când era aproape de uși s-a întors și a întrebat în gura mare:
- Nu vrei să bem o cafea?
Te-ai uitat la el uimită, dar te-ai ridicat repede și l-ai urmat pe peron, mai veselă ca niciodată. Visele deveneau realitate.
