4 Aprilie 2023
#vânt #mj #emisiune #întrebare #gătit #război
Sper să-mi auziți și gându', la cum bate astăzi vântu'!
Încă de azi noapte, pot spune că am fost constant deranjat de vuietul acestui vânt, care parcă încerca să ne pătrundă mișelește în incinta cazărmii noastre. Noroc cu scutul metalic și rulant pe care îl au aceștia montat pe exteriorul ferestrelor, pentru că la cum îl amețea în fel și chip chiar și pe acesta, îmi pot doar imagina cu ce ușurință ne-ar fi umplut încăperea de zarvă și vijelie, iar aici nu vorbesc desigur de celebrii cântăreți. Astfel, dimineața a continuat cu aceeași vreme netrebnică, gălăgioasă și însoțită de o ploaie rece și măruntă, care reușea să ne păteze toate luminatoarele din structura bazei, precum pereții unei băi, de după un duș vânjos.
Nu știu ce se întâmplă recent de sunt plasat sub ținta acestui mare ghinion meteorologic. Aveam o mare speranță că vremea se va îmbunătății odată cu recenta mea prietenie dăruită astrului sau starului central din Galaxia lor lăptoasă. V-am oferit două variante caracterizante ale prietenului meu, în cazul în care sunteți desigur dislexici. Eu nu judec și vă accept pe toți pentru felul în care sunteți. În asemenea fel cum tolerez de ceva timp și trădarea constantă a celui mai sus menționat. Aștept să mi te întorci cu o explicație bună legată de nerespectarea fișei postului. Sper că ești plecat într-o misiune de salvare a altui Univers alături de BEvengers, Liga Flatulației sau alți eroi asemănători, căci altfel nu te mai iert.
Acestea fiind spuse, am fost încapsulați în incinta bazei, între cei patru pereți, iar activitățile noastre au fost mai mult de natură casnică. În schimb, nu mă pot plânge, mai ales că este ziua în care primim vizita săptămânală a celebrei noastre vedete Militar, a cărui nume de stradă aș fi auzit că mai nou ar fi „Mamaia 3". Astfel, zilele în care vine dânsa spre a-și exercita inspecția de tip sanitaro-igienic, devin cumva mai animate numai prin simpla sa prezență. În toată nebunia și agitația de astăzi, diferitele valuri de energie care tot oscilau între astenie și extaz, m-au împins spre a lansa în eter un nou tip de sunet. În esență, nu îl pot cataloga drept plâns sau țipăt și dacă este de bucurie sau de supărare. Haideți să îl numim un scâncet, pe care nu îl pot asemăna decât cu celebrul țipăt al răposatului Michael Jackson. Din păcate nu l-am prins în viață pe aceste meleaguri, dar amcitit destul de multe despre el în vastele noastre arhive și am auzit numai legendeși povești. Ce-i drept și bune, dar și rele. Hee-hee. Și dacă nu vă place de regele popului, puteți să vă mai imaginați sunetul unui cric neuns de mașină, care oftează sub greutatea autovehiculului la fiecare acționare a manivelei sale.
După lăsarea întunericului, fiind purtat de colo-n coace în tronul meu format din brațe, reușeam să mai arunc periodic câte o geană către acea ramă luminoasă plină de informații. Am studiat timp îndelungat și îndeaproape modul de transmitere și repartizare a mesajului, dar și comportamentul, limbajul și îmbrăcămintele prezentate pe acea mare lupă de sticlă. Într-un final, trecându-le pe toate acestea prin filtrul meu observațional, ghidat de cunoașterile încă limitate ale acestui loc, am ajuns la concluzia că ceea ce ni se prezintă este un concept pământesc numit emisiune. Cea pe care am putut-o eu întrezări este nișată pe studierea și exemplificarea diferitelor moduri și dificultăți de preparare nutrițională. Iar dacă modulele mele de recunoaștere vocală nu mă lasă la greu, cred că i-am aflat și numele: Chefi la Gușițe. Într-un fel sau altul, îmi aduce aminte de începuturile marelui război culinar din ReBEBElis, unde de altfel a și luat sfârșit acesta, purtând numele Războiul celor 1000 de sosuri. Acesta este punctul principal, caracterizat de ziua zero a introducerii și stabilirii noilor reguli nutriționale sintetice ale noastre, pe care le respectăm cu dârjenie până în ziua prezentă. A fost o zi importantă care a pus capăt unui masacru cumplit care a durat secole întregi și având la bază o întrebare simplă, lansată de un BEBEL înțelept: „Ce este gătitul? Artă sau știință?". În cele din urmă, după secole întregi stropite cu sos picant de maioneză samurai, să fie încheiat de o întrebare la fel de înțeleaptă: „Dacă gătitul este una sau alta, atunci ce mai este mâncatul?". Și uite așa toate mașinăriile care se răsculaseră împotriva BEBEnației au intrat într-o buclă logică infinită, care le-a dus într-un final către scurt-circuit!
Doamne, ce amintiri istorice am putut retrăi. Toate acele sentimente cumplite trăite de națiunea noastră de-a lungul timpului comprimate și accesibile într-o simplă și minusculă capsulă cognitivă virtuală. Am văzut mai mult decât poate suporta acest creier sintetic și temporar al meu. E momentul să mă bag la mini-hibernarea nocturnă, cu mulțumirea în suflet că ne-am putut reface atât de repede ca popor, după un război de o asemenea amplitudine. Pe lângă el, aceste micro bătălii pe care le purtăm noi în izolarea acestor baze răsfirate sunt o simplă joacă de copii. În cele din urmă, vedeți și voi cât haos poate cauza o întrebare, care în esență poate părea inocentă. Așadar, cântăriți-vă bine cuvintele, căci în mâinile cui nu le rostește bine, pot zdrobi mai tare și mai repede ca menghina Secundului.
(povestea mea continuă și mâine...)
CITEȘTI
Jurnalul unui soldat (Re)Bebel
General FictionO lume nouă, ciudată, diferită și încă neexplorată așa cum cred eu, tatăl, că ar putea fi zărită prin ochii unui omuleț nou-născut, plasat în sânul familiei noastre cu un scop ascuns și mult mai amplu decât ne-am fi putut imagina vreunul dintre noi.
