25 Iunie 2023
#amenajări #plecare #bunicul #oltean #înnorat #trăsnet #alter-ego
Norii negri vin și pleacă! Inima rămâne-ntreagă!
Ampornit într-o plimbare foarte timpurie, de îndată ce Unitatea Militară a fost vizitatăde trezirea mea. Și chiar pot spune că a fost o decizie foarte inspirată, pentru că temperatura care ne-a întâmpinat în exterior avea să fie semnificativ mai redusă față de cele cu care eram obișnuiți în mod uzual de către această metropolă plină de poluare. Am avut surpriza de a ne intersecta în drumul nostru cu Bunicul Oltean, despre care nici nu aveam idee că avea să se afle deja în propria expediție. Îi fusese alocată o mini-misiune de a-l ajuta pe fratele blănos să se descotorosească de impuritățile digestive adunate peste noapte. Singura bucată de puzzle care mai lipsea era Comandantul, dar până și pe el l-a chemat datoria digitală spre ecranul ramei sale luminate artificial. Se pare că astăzi suntem cu toții matinali, dar eu sunt sigur că Adulții nu vor avea parte de numărul și cantitatea de odihnă pe care o voi avea eu însumi pe parcursul zilei ce va urma.
Discuțiile Inamicilor legate de renovări și amenajări interioare aveau să continue chiar și astăzi, însă de această dată tocmai lângă mine. Vă puteți imagina că orgoliul meu nu îmi permitea să mă introduc singur în discuția acestora, dar pe de altă parte nici ei nu păreau a fi curioși să îmi ceară nici cel mai mic sfat. Import marmură direct din Grecia Antică, mi se oferă cele mai fine mătăsuri de către cei mai iscusiți Persani, cunosc cei mai buni meșteri tâmplari Italieni, lucrez doar cu materiale de cea mai înaltă calitate germană, iar mobila pot spune că aproape provine din viitor. Poate vă aduceți aminte cum v-am menționat în trecut faptul că sufletul meu este unul de artist, însă viața m-a împins într-un final să aleg această cale de (Re)Bebel mercenar, angajat al Armatei Supreme de Sugari.
Însă vestea tristă vine tocmai acum. Mă hotărâsem într-un final ca să fac eu primul pas și să îl abordez pe Veteran după ce îmi voi fi satisfăcut somnul de creștere optimă. Dar se pare că Ursul nostru Carpatin s-a făcut dispărut prin aceeași modalitate silențioasă precum o tot face în ultima perioadă. Iar eu tot nu pot înțelege în ce fel și chip reușește să îmi păcălească senzorii de proximitate și mișcare, pe care i-am plasat prin toate incintele Unității noastre Militare. Ei bine, acum singurul lucru pe care îl mai pot face este să aștept dovada rezultatelor fizice a tot ceea ce s-a discutat doar teoretic zilele acestea. Sper ca la final să fie pe placul vostru, căci gusturile mele galactice sunt mai pretențioase și nu cred că v-ar fi încântat ideile mele provenite dintr-o altă lume. Spor la treabă, Caporale! Noi vom avea foarte mare grijă de partenera ta de garnizoană! Nu îți face griji! I-am pregătit deja o serie frumoasă de spectacole inedite cu tematică folclorică.
După-amiaza am trăit o experiență interesantă la finalul căreia urma să mă simt ușurat și cuprins de un sentiment de eliberare din adâncul tuturor porilor. Observând faptul că cerul se întunecă brusc, am avut un real sentiment legat de faptul că s-a lăsat seara mai devreme peste noi. Dar de ce încercați să mă culcați, când eu încă tânjesc după o plimbare secundară, cu care tot voi m ați obișnuit? Hei, calmează-te puțin și consultă-ți ceasul pământesc! Este un simplu fenomen fizic, o iluzie a naturii și cerul s-a înnorat temporar, cu rolul de a ne satisface răcorirea mult dorită de către organismele noastre însetate de aceasta. Iar în acest fel, abia acum încep să înțeleg de ce anumite persoane de pe acest tărâm ciudat aleg să creadă în divinități false. Astfel de coincidențe care își rezervă locul tocmai în cel mai oportun moment, asemenea răspunsului unei rugăciuni mult așteptate, îți oferă o dezlegare sufletească nemaipomenită și o liniște internă care face cât o mie de șoapte calde ale unei iubiri supreme. Tocmai ce mi se închideau ochișorii, când o tobă imensă a cerurilor mi-a trăsnit corpul în sperietură. Aproape că și uitasem de astfel de manifestări paranormale ale atmosferei pământești, despre care, desigur, citisem. Norii pot deveni uneori atât de furioși, încât aleg la întâmplare zone unde să lovească puternic cu descărcări electrice. Iar dacă nimeresc vreo viețuitoare, cu precădere ființă umană, se presupune că vor ajunge să își petreacă eternitatea în raiul Cumulonimbus, unde îi așteaptă 42 de vate roz de zahăr, care îi vor purta spre Nirvana Carbohidraților.
Într-un final, ce îmi doresc să vă mai menționez este faptul că am ajuns să mă răcoresc în cadrul îmbăierii, căci mă bălăceam într-un lichid ușor mai rece decât cel cu care eram obișnuit. Geamul de aerisire al încăperii avea să fie deschis spre a simți o oxigenație mai puternică oferită de atmosfera proaspăt inundată cu ozon. Cât despre plimbarea de seară ... mai bine mă lipsesc de vorbe la fel ca și de ea. Halal planificare, Inamicilor! Și când mă gândesc că aseară erați orientați pe cote de dimensiuni, geometrie și matematică complexă.
Se pare că de câteva seri încoace nu mai reușesc să adorm fără pic de melodie și socializare în viața mea. Fără vorbe și șoapte dulci, oferite de mine către mine. Păi dacă nu are cine să îmi ofere spectacolul imaculat la care râvnesc cu adevărat, îmi voi întreține singur inima. Am observat odată cu trecerea timpului că eu sunt singurul care îmi poate dărui ceea ce îmi doresc cu adevărat. Numai de aș putea să mă extrag din corp și să îmi adorm ființa fizică tocmai eu, pentru că timbrul și frecvența vocii mele ar fi suficiente. Dar din păcate, mă joc și cânt până obosesc, iar atunci când mi se închid ușor pleoapele, singur îmi șoptesc: „eu sunt tu și tu ești eu, ție tre'să-ți mulțumesc! Căci mă faci ca să adorm mereu, astfel optim ca să cresc".
(povestea mea continuă și mâine...)
CITEȘTI
Jurnalul unui soldat (Re)Bebel
General FictionO lume nouă, ciudată, diferită și încă neexplorată așa cum cred eu, tatăl, că ar putea fi zărită prin ochii unui omuleț nou-născut, plasat în sânul familiei noastre cu un scop ascuns și mult mai amplu decât ne-am fi putut imagina vreunul dintre noi.
