Rebel || Romanian Translation

CAPITOLUL 4

Am cunoscut-o mai bine pe Rachelle și chiar am descoperit că mama sa se ocupa cu mai multe magazine de modă și haine și tatăl era un avocat renumit care nu pierduse niciodată vre-un proces. Ea era populară la școală și la fel ca mine avea un frate mai mare dar cu care, în comparație cu mine, ea se înțelegea foarte bine. Eu i-am povestit despre mine: despre tata, despre mama, despre Jake, despre Josh... Practic viața mea.
Cred că am găsit un fel de prietenă ca Zoe. Spre trei și jumătate după-masa am hotărât să mă întorc acasă și să mă relaxez puțin. Am salutat-o pe Rachelle dându-i numărul meu de telefon iar ea pe al ei și m-am îndreptat spre 'casa mea'. Am ajuns și un majordom a deschis ușa lăsându-mă să intru. Nu am avut niciodată un majordom care să-mi deschidă și să-mi închidă ușa și sincer n-am simțit niciodată nevoia pentru că, deși sunt destul de răsfățată să zicem, nu aș fi putut niciodată să-i cer tatei așa ceva. Ar fi fost foarte dezamăgit de mine iar eu nu voiam asta. Nu voiam să fiu ca mama pentru el.
Am auzit niște râsete băiețești în salon și mi s-a făcut un nod în gât. Era foarte sigură că era Jake și nu știu ce aș fi făcut când l-aș fi văzut, dar nu eram genul care fugea la prima dificultate. Îmi aduc aminte că eu și Jake când eram mici ne înțelegeam foarte bine: ne jucam împreună, glumeam, ne îmbrățișam și de multe ori dormeam împreună când mie îmi era frică de fulgere și de furtuni.
Am inspirat adânc și am intrat în salon. Au tăcut toți, dar eu îl vedeam doar pe el, fratele meu mai mare, fostul meu erou. Ochii albaștri luați de la tata și părul șaten de la mama. Sincer, devenise un băiat chiar foarte frumos și își făcuse și un cercel în urechea stângă (poză).
- Unde ai fost? Mama ta a fost foarte îngrijorată. Și ce e chestia aia la buză?- aproape a strigat Josh punându-se în fața mea și blocându-mi drumul. Asta n-a facut decât să înrăutățească situația pentru că mă apucaseră dracii, rău.
-Dar tu cine te crezi? Tu nu ești nimeni pentru mine, am deja un tată și chiar dacă a murit nici peste un milion de ani tu nu ii vei lua locul. Doar pentru că am fost obligată să vin să locuiesc aici nu-ți băga în capul ală că eu voi fi draguța ta fiică pentru că nu sunt acum și niciodată nu voi fi. Doar pentru că ești cu aia care se numește mama mea să nu crezi că tu ești tatăl meu vitreg sau ceva de genul pentru că ai greșit complet strada- am spus uitându-mă la el. El s-a întors și a început să urce scările. Dar când urcase a doua treaptă i-am strigat -Și un ultim lucru... DU-TE DRACULUI-
El a dispărut. Nu mă descărcasem așa de foarte mult timp, mai exact de când menajera la vârsta de 11 ani îmi distrusese fusta mea preferată și i-am făcut ceva mai rău.
-Ce nesimțit- am gândit cu voce tare. Mă simțeam mai bine acum dar aveam nevoie de aer ca să gândesc și să-mi descarc supărarea. Am mers spre ușa vilei și am ieșit trântind-o.

***

Am mers mult ca să scap de nervi. Pentru 6 ani de rahat mama n-a mai dat niciun semn se viață, nici măcar un telefon, și acum vin la mine să-mi strige în față spunându-mi că era îngrijorată! Ei cred cumva că o să-și bată joc de mine când și cum vor ei? NU!
Am ajuns la o pistă de skateboard. Habar n-am cum am ajuns aici! M-am așezat pe o bancă și am început să mă uit la băieții și la fetele care făceau scheme cu placa sub picioare. Și eu mă dădeam cu placa, dar am încetat la 14 ani. Nici eu nu știu de ce. Câștigasem multe concursuri și îmi plăcea. Mă simțeam... Eu însămi!
-Ce cauta aici una ca tine?- a întrebat cineva. M-am întors ușor spre voce și am văzut un băiat.
Era înalt, blond și cu ochii căprui.
-Deci?- a întrebat așezându-se lângă mine.
-Ce?- am bufnit exasperată. Nu-mi plăcea să vorbesc cu lume pe care nu o cunoșteam, mai ales dacă începea să-mi pună întrebări despre mine.
-Ce faci pe aici?- a întrebat din nou.
-Mă uit- am răspuns uitându-mă urât la el.
-Ok. Eu sunt Ryan- a spus întinzând mâna pe care eu evident n-am strâns-o.
-Nu mă interesează- am răspuns. El a râs la auzul răspunsului meu și eu l-am ignorat. Mă irita, mult. -Ok prințeso. Ști să te dai cu placa?- a întrebat. Nu știu... Poate am uitat cum să mă dau și aș fi căzut de proastă și ăsta era ultimul lucru pe care mi-l doream! N-am răspuns și am continuat să îi privesc pe ceilalți.
-Am înțeles... Acum trebuie să plec prințeso. Sper să te mai văd- a anunțat ridicându-se fără ca măcar să-mi dea timpul să răspund. Cât tupeu! După foarte mult timp am hotărât să plec. M-am ridicat de pe banca aia și m-am îndreptat spre vila aia tâmpită. M-am uitat la ceas. Șapte jumătate. La naiba, nu mi-am dat seama că am rămas afară atâta timp! Parcul pentru skateri nu era foarte departe de vilă. Mi-ar fi trebuit puțin timp să mă întorc. Când am ajuns majordomul mi-a deschis ușa și eu am intrat. M-am îndreptat spre salon și când am depășit pragul toți au tăcut. Mama stătea jos cu ochii umezi și plini de lacrimi. Josh o consola și cum m-a văzut mi-a trimis o priviră asasină și Jake și prietenii săi se uitau curioși la mine.
-Din fericire te-ai întors- a spus mama ridicându-se și venind spre mine. -Ca și cum ție ți-ar păsa ceva- am scuipat veninoasă și m-am îndreptat spre bucătărie. Am deschis frigiderul căutând o doză de bere, și cum am găsit-o, am luat-o și m-am întors în salon. Mama a plecat sus plângând. Nu mă interesa așa cum ei nu i-a păsat de mine când eu aveam nevoie de ea, dar ea unde era? Nu era! Mă abandonase pentru că pentru ea eu nu însemnam nimic! Poate unele persoane vor crede că am inima de gheață, dar nu este adevărat! Nu fac altceva decât să returnez ceea ce mi-au dat, adică durere.
M-am așezat pe divan lângă un prieten de-al lui Jake și mi-am îndreptat privirea spre televizor.
-Ești mulțumită acum?- a întrebat Josh în timp ce eu deschideam doza și beam o înghițitură lungă.
-Sicer? Da!- am recunoscut zâmbind fals. El s-a ridicat și a urcat scările furios în timp ce eu râdeam.
Am terminat berea și m-am ridicat mergând în camera mea. Eram obosit și mă plimbasem mult. Maine ar fi trebuit să mă duc la noua mea școală și eu habar n-aveam unde era, dar aș fi găsit o soluție. Poate nu m-aș fi dus deloc ceea ce ar fi fost și mai bine!
Mi-am luat pijamalele pe mine, am setat alarma pentru ora șase jumătate și m-am întins pe pat adormind imediat.

Așteptăm păreri❤

Vă pupăm😘