CAPITOLUL 49

2.3K 146 8
                                    

Dimineața următoare m-am trezit din cauza zgomotul alarmei.
Ieri seară, cum am ajuns în cameră, eu și Thomas rămăsesem să glumim încă puțin până când venise un fel de femeiw de servici care ne ordonase să stingem luminile.
Thomas s-a pus imediat să doarmă, în timp ce eu mi-am făcut un duș din cauza părului meu merdar de cola.
M-am întors la stânga mea observând că Thomas încă dormea. M-am apropiat încet și am început să-l mișc ușor șoptindu-i numele. Când în sfârșit a deschis ochii s-a întins punându-se în șezut și mi-a zâmbit ușor.
-Haide, ridică-te. Trebuie să ne pregătim dacă vrem să luăm micul dejun- am spus pupându-l pe obraz și mergând spre dulap pentru a lua niște haine.
-Ok. Mersi că m-ai trezit- a răspuns el ridicându-se în picioare și zâmbind.
-Pentru nimic- am răspuns privind pe geam și observând că era soare afară. Am zâmbit la acea vedere ca mai apoi să dispar în baie.
Mi-am făcut un duș și când am ieșit, m-am îmbrăcat cu niște blugi scurți și un top alb de dantelă care lăsa buricul gol.

Mi-am făcut un duș și când am ieșit, m-am îmbrăcat cu niște blugi scurți și un top alb de dantelă care lăsa buricul gol

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

M-am încălțat cu niște Vans negre, mi-am pieptenat uscându-mi părul cu phon-ul și m-am machiat.
Mi-am pus hainele în coșul de rufe murdare care trebuia să fie retras de femeia de servici de ieri, măcar asta o făceau.
Am ieșit din baie și m-am uitat la Thomas care îmi aranja patul.
-Mulțumesc- am spus apropiindu-mă și îmbrățișându-l.
-Cu plăcere, dar trebuie să te învăț cum s-o faci. Adu-mi aminte- a răspuns el terminând și zâmbindu-mi.
-Ok- am spus luându-mi ghiozdanul și punându-mi-l pe umeri și așa a făcut și Thomas.
M-am apropiat de geantă și am luat telefonul ca mai apoi să-l ascund în interiorul ghiozdanului. Era întotdeauna mai bine să-l am cu mine. M-am uitat la ceas observând că eram în timp, așa că am ieșit liniștiți din cameră și ne-am îndreptat. mergând încet, spre sala de mese.
Și astăzi multe priviri erau ațintite asupra mea, deci, drept urmare, și asupra lui Thomas.
-Nu te deranjează niciodată ca toți să se holbeze la tine?- a întreabt el îndreptându-și atenția asupra mea.
-Nu mereu. Când ești fiica unui părinte bogat, te obișnuiești. Câteodată mă deranjează foarte tare pentru că simt că nu pot avea anumite momente în pace și când simt nevoia să rămân singură mă duc în locuri retrase- am răspuns privindu-l.
-Te înțeleg perfect- a oftat el cu tristețe pe chip. Eu i-am zâmbit asigurându-l. Drept răspuns pe chipul său s-a pictat acea expresie fără griji și fericită pe care o avea mereu și eu am fost fericită de asta.
-Urăsc să fac școală sâmbăta- a schimbat el subiectul intrând în sala de mese.
-Eu nu făceam niciodată școală sâmbăta, iar acum trebuie s-o fac, dar sper doar că nu va fi pentru mult timp și să fiu exmatriculată cât mai repede posibil- am răspuns răbufnind.
-Voi face posibilul pentru a-ți da o mână de ajutor- a spus el așezându-se la locul său obișnuit și așa am făcut și eu.
Cum toți elevii au fost la propriile locuri, ușile sălii de mese s-au închis și toți au făcut liniște începând să mănânce. Eu am ridicat privirea observând că directoarea mă privea curioasă, în timp ce Arian, adică fiul acesteia, rânjea satisfăcut.
Am observat-o pe Jennifer devenind nervoasă și trimițându-mi o privire ucigătoare, iar eu i-am zâmbit cu un aer de superioritate.
-Stai atentă. Ai putea s-o regreți- mi-a mimat ea amenințătoare.
-Fii convinsă- i-am răspuns eu ca mai apoi să-mi continui micul dejun.

Rebel || Romanian TranslationWhere stories live. Discover now