Rebel || Romanian Translation

CAPITOLUL 93

Mă întorceam în pat în căutarea unei poziții mai comode pentru a dormi, dar nu reușeam.
La urmă m-am dat bătută și m-am ridicat din pat îmbrăcându-mă cu o pereche de pantaloni scurți la nimereală și încălțându-mă repede cu adidașii.
Mi-am strâns părul într-un coc destul de ordonat și am luat telefonul și portofelul ieșind în liniște din cameră.
Am luat liftul ajungând la parter și am ieșit repede din hotel după ce am salutat domnul în vârstă care mi-a zâmbit amabil.
Am început să merg în liniște, în timp ce vântul love picioarele mele goale și fața mea, provocându-mi un frison.
Vorbele lui Rachelle mă agitaseră și nu puțin, punându-mă pe gânduri. Era adevărat că-l iubeam pe Arian? Nu eram în stare să răspund la această întrebare și nu știam dacă aș fi fost vreodată în stare s-o fac.
Nu negam că acel băiat mă atrăgea. Avea un mod de-a face care mă fascina și niciodată nu urâsem și dorisem o persoană atât mult.
Simțeam că nu este doar atracție fizică, ci ceva mai mult. Știam că ura mea era falsă... Știam că de fapt îl uram pentru a încerca să-l scot din mintea mea pentru că acel băiat îmi persecuta gândurile.
Am răbufnit frustrată, trecându-mi o mână pe față continuând să merg până la plajă, unde m-am așezat admirând marea calmă.
Atenția mea a fost distrasă de vibratul telefonului meu.
Am răspuns la apel fără să mă uit cine era și am oftat confuză.

Eu: Alo?
Thomas: Isabella, scuze pentru oră, dar e cu adevărat urgent...
Eu: Stai liniștit Thommy... Spune-mi.
Thomas: E vorba despre Arian...
Eu: Arian? Ce se întâmplă? E bine? Ce a făcut?
Thomas: E așezat pe patul tău și e beat. Spune că nu se mișcă de acolo dacă înainte nu vorbește cu tine. Am încercat să-l conving să meargă să doarmă, dar nu am cu cine...
Eu: La dracu... Dă-mi-l.
Thomas: Imediat...

Am așteptat câteva secunde în care îmi puteam simți agitația și anxietatea. Teama că Arian ar s-ar putea băga în probleme era mare și trebuia îneaparat să vorbesc cu el, în așa fel încât să fiu sigură că nu ar fi făcut vreo prostie.

Gândurile mele au fost întrerupte de o voce răgușită și obosită pe care o cunoșteam bine și care mi-a provocat mii de fiori în tot corpul. Am înghițit în sec încrecând să-mi reglez respirul și bătăile inimii și, după ce am luat un respir adânc, am vorbit:

Arian: Isabella...
Eu: Arian, te rog, ascultă-l pe Thomas și pune-te să dormi. Îți promit că mâine dimineață voi fi la tine, dar acum nu pot.
Arian: Dar nu vreau ca tu să fi aici mâine dimineață, vreau ca tu să fi aici acum, fix în momentul ăsta
Eu: Arian, calmează-te, nu urla. Ascultă-mă, te rog... Promite-mi că acum vei dormi și că nu vei face probleme. Promite-mi că atunci când mâine dimineață mă voi întoarce, tu vei dormi în patul meu și că nu-ți vei face rău. Te rog... Nu vreau să ți se întâmple ceva. Nu aș reuși să o suport.
Arian: Babe, nu plânge... Nu vreau ca tu să plângi. Vreau ca tu să râzi pentru că zâmbetul său e atât de frumos... Îmi placi când zâmbești. Pari un ursuleț de ciocolată
Eu: Un ursuleț de ciocolată? Arian, cât ai băut?
Arian: Ursuleții sunt atât de drăguți și dulci, iar ciocolata e bună ca tine. Și tu ești drăguță și dulce, și ești și bună, iar eu vreau să te strâng mult mult și să nu-ți mai dau drumul
Eu: Și eu o vreau, Arian... Și eu
Arian: Atunci când te vei întoarce, te voi strânge tare tare și nu-ți voi mai da drumul și tu vei face la fel cu mine
Eu: De-acord. Dar tu acum dormi. Noapte bună, Arian
Arian: Noapte bună, babe

Am auzit alte zgomote, iar apoi vocea lui Thomas m-a făcut să oftez

Thomas: Mersi, Isabella
Eu: Mersi ție că m-ai avertizat. Știu că e de necontrolat când se îmbată
Thomas: Știu. Acum e mai bine dacă mă duc să dorm, sunt foarte obosit. Noapte bună, Isabella, și scuze din nou pentru orar
Eu: Stai liniștit. Mâine dimineață vom fi acolo înainte ca el să se trezească. Noapte bună.