Rebel || Romanian Translation

CAPITOLUL 94

Am ajuns la Londra și, după ce ne-am recuperat geamantanele, am luat un taxi îndreptându-ne spre internat.
După ce am vorbit cu Jake, gândurile mele erau și mai confuze... Eu vedeam cum Arian o privea pe Jennifer și demonstrase de multe ori iubirea sa pentru ea. Eu eram doar jucăria sa când Jennifer era prezentă.
Mi-am scuturat capul ca pentru a înlătura acele gânduri și am zâmbit când taxi-ul s-a oprit în fața clădirii.
Am plătit repede și am coborât, luându-mi geamantanul și fugind înăuntru după ce mi-am salutat prietenii, care au chicotit schimbând între ei priviri complice.
Am traversat holurile și am ajuns în fața ușii camerei mele. Am făcut un respir adânc încercând să respir în mod normal și mi-am impus să mă calmez.
Am deschis ușa  și am zâmbit triumfătoare cân am observat că Arian și Thomas încă dormeau.
Am lăsat geanta pe os și m-am apropiat de patul meu, unde Arian dormea liniștit. Am zâmbit la acea scenă și m-am așezat ușor pe saltea, făcând atenție să nu-l trezesc. Mi-am apropiat încet mâna de chipul său și i-am mângâiat în mod delicat obrazul drept. Am observat aluzia unui zâmbet pe buzele sale moi și m-am apropiat lăsându-i un sărut dulce.
Când m-am îndepărtat, l-am văzut deschizând ochii cu un rânjet pe chip.
-Îmi place trezirea asta. Poate ar trebui să încep să mă îmbăt mai des- a glumit el, iar eu am chicotit dându-i o palmă ușoară pe piept.
-Deci... Ți-a trecut beția?- am întrebat cu un zâmbet enervant pe chip care l-a făcut să zâmbească.
-Destul. Poate dacă îmi dai un alt sărut îmi trece de tot- a răspuns el cu un rânjet pe chip.
Am chicotit scuturându-mi capul și am reținut un strigăt când băiatul întins pe patul meu m-a apucat de mână făcându-mă să mă întind lângă el.
Ochii mei au fost prins în ai săi, iar fluturii au început să zboare liberi în stomacul meu, în timp ce corpul meu venea invadat de fiori din cauza atingerii sale și bătăile inimii accelerau. Nu reușeam să mă mișc sub atingerea sa, ca încremenită și uram, dar în același timp iubeam, efectul pe care mi-l provoca acel băiat.
L-am văzut apropiindu-se încet și buzele noastre s-au întâlnit din nou, într-un fel dulce și încet. Limbile noastre au început să se urmărească și instinctiv, mi-am dus mâinile în părul său, trăgându-l ușor.
Un geamăt lejer a scăpat din buzele sale în timp ce cobora încet cu buzele lăsând săruturi ușoare pe gâtul meu. Mi-am mușcat buza ca să nu gem de plăcere, în timp ce în cameră ne auzeam noi gâfâind și zgomotul săruturilor sale.
Mâinile mele continuau să se joace cu părul său mătăsos, trăgându-l ușor, în timp ce mâinile lui Arian intrau sub tricoul meu mângâindu-mi în mod delicat pielea bronzată a șoldurilor mele până când a apucat tricoul meu privându-mă de el. O parte din mine voia să-l oprească, iar acea parte era partea mea rațională, o altă parte, însă, voia să continue acea tortură plăcută.
Arian s-a mutat punându-se peste mine și observându-mi corpul cu ochi plini de dorință. Mi-am luat privirea stânjenită și mă pregăteam să mă mut de-acolo, dar buzele sale moi s-au lipit de gâtul meu sugând și mușcând o porțiune de piele. Nu am reușit să rețin un geamăt și am putut percepe excitarea lui Arian crescând împreună cu a mea. Când buzele lui Arian s-au dezlipit de gâtul meu, am văzut un rânjet pe chipul său și l-am privit confuză.
-Acum ești a mea- a șoptit el mângâindu-mi în mod delicat pielea gâtului. I-am aruncat o privire ciudată și m-am ridicat dându-l de pe mine și fugind în baie. M-am privit în oglindă observând o vânătaie.
-Arian, te omor- am urlat întorcându-mă la el și privindu-l urât.
-Haide... Îți stă bine- a comentat el venind spre mine și apucându-mă de șolduri, strâgându-mă într-o îmbrățișare. -Ești un nenorocit- am spus cu voce supărată.
-Mersi, babe- a răspuns el desprinzându-se și dându-mi un sărut pe vârful nasului care m-a făcut să zâmbesc.
-Prost- am mormăit chicotind și în acel moment mi-am dat seama că ne comportam ca un cuplu, iar asta nu-mi displăcea.
-Mersi, Isabella, serios. Ai menținut promisiunea pe care mi-ai făcut-o ieri și te-ai întors înainte să mă trezesc. Mulțumesc- a spus Arian serios, iar eu la acele cuvinte nu am putut face altceva decât să zâmbesc fericită pentru faptul că-și amintea de conversația noastră.
-Deci îți amintești tot ce am vorbit ieri?- am întrebat uimită..
-Desigur... Ursulețul meu de ciocolată. Vin-o aici- a răspuns el cu vocea de copil mic deschizând brațele și primindu-mă într-o îmbrățișare călduroasă.
-Arian, de ce ai băut?- am întrebat dintr-odată rupând liniștea plăcută care se crease în cameră.
L-am simțind oftând în timp ce îmi lăsa un sărut dulce pe frunte și mă invita să mă așez. Am ascultat curiosă și l-am luat de mână mângâind-o, ca pentru a-i transmite încredere și liniște.
-M-am despărțit de Jennifer- a murmurat el încet, dar eu am reușit să-l aud oricum. Un amestec între bucurie și îngrijorare m-a invadat. Îmi era teamă că Arian putea reveni băiatul care se culcă cu toate, iar asta mă durea și mă făcea să mă îngrijorez, dar în același timp simțeam bucurie pentru că în sfârșit nu mai era cu Jennifer.
M-am ridicat încet din pat apropiindu-mă de Arian și l-am îmbrățișat strângându-l tare.
-Am înțeles că n-o iubesc cu adevărat și poate că n-am făcut-o niciodată- a spus el.
-Dar tu unde erai?- a întrebat el dintr-o dată dezlipindu-se, iar eu i-am zâmbit.
-La Brighton- am răspuns ca apoi să pufnesc în râs din cauze expresiei sale.
-Chiar că puteai să te deranjezi să mă inviți și pe mine- a pufnit dintr-odată, dar am putut observa amuzamentul închis în ochii săi.
-Știi cum e... Nu voiam să am nenorociți prin preajmă- am replicat pe un ton superior privindu-mi unghiile.
-Ahh, da? Eu aș fi un nenorocit?- a spus Arian apucându-mă de talie și împingându-mă spre el.
-Chiar așa- am șoptit zâmbind enervant.
-Te înșeli, eu sunt o mare bunăciune- a replicat el trecându-și o mână prin păr cu o privire plină de dorință.
-Puțin modest- am comentat ironică, dar înainte ca eu să mă pot ridica, el m-a strâns din nou la pieptul său, iar eu am oftat înfășurându-mi brațele în jurul taliei.
-Dar e adevărat că sunt o bunăciune- a mormăit Arian rupând acea liniște, iar eu nu am putut face altceva decât să pufnesc în râs.