Rebel || Romanian Translation

CAPITOLUL 31

A trecut încă o săptămână, prietenii mei erau tot mai ciudați și tot mai distanți, iar eu făceam tot mai multe probleme la școală făcând-o pe mama să vină foarte des să vorbească cu directorul și riscând de mai multe ori să fiu suspendată, dar asta era ultima din problemele mele.
Ca în fiecare zi m-am întors acasă împreună cu Jake care îmi povestea de o petrecere, nu foarte departe de casa noastră, despre care în mod ciudat n-am auzit la școală, dar am acceptat oricum. N-aș fi ratat niciodată vreo petrecere.
Am mâncat repede ca mai apoi să mă duc la mine în camera mea. Mi-am petrecut după-masa printre diferitele rețele de socializare și ascultând muzică, câteodată întreruptă de fratele meu care venea să mă deranjeze și pentru cel mai mic lucru.

În ultima vreme am evitat să ies cu "prietenii" mei, tocmai pentru a-i răsplăti favoarea pe care mi-au făcut-o. Mergeam mai des la sală și rămâneam să-i țin de urât lui Rusty, câteodată ajutându-l, sau mă întâlneam cu prieteni vechi. La școală, când stăteam cu ei, nu ascultam discursurile lor false care în majoritatea cazurilor mă excludeau, ci stăteam pe telefon pierzând timpul. Foarte des mi s-a întâmplat să iau prânzul cu echipa de basket și rugby a școlii și era mult mai distractiv, așa că, cum mă invitau, nu esitam să accept. Am și ieșit cu unii din ei și erau toți foarte simpatici și amabili.
Dar recunosc că îmi lipseau vechii mei prieteni, dar ei au vrut asta din momentul în care au început să mă mintă.
Am înlăturat acele gânduri și m-am uitat la ceas. Trei și jumătate după-masa. Am hotărât să mă duc să-l văd pe Rusty, așa că m-am ridicat din pat și m-am schimbat, pregătindu-mă și pentru petrecerea din seara asta, așa m-aș fi dus direct acolo, fără a avea nevoie de a mă întoarce acasă să mă schimb.
Mi-am luat o fustă care ajungea până la jumătatea coapsei, fără mâneci și cu decolteul în formă de inimă. Partea de sus era neagră, în timp ce cea de jos era roz. M-am încălțat cu niște tocuri negre, mi-am aranjat machiajul și coafura, am luat geanta și am ieșit din cameră coborând scările.

Înainte să plec am hotărât să-l anunț pe Jake, altfel ar fi făcut unul din circurile sale obișnuite scene așa că am intrat în salon unde era fratele meu și așa-zișii mei prieteni.
-Salut- i-am salutar ca mai apoi să-mi îndrept atenția spre fratele meu.
-Eu ies, ne vedem direct la petrecere- am spus.
-Bine, dar unde te duci?- a întrebat Jake curios.
-Nu contează unde mă duc, voiam doar să te anunț. Pa- i-am salutat pe toți ca mai apoi să ies fără ca măcar să-i privesc. M-am îndreptat spre sală, iar când am ajuns, am intrat mergând să-l îmbrățișez pe Rusty.
-Ai venit să-mi ții de urât?- a întrebat el zâmbind.
-Desigur, pentru ce altceva dacă nu?- am spus răspunzând la zâmbet și așezându-mă în spatele biroului lângă el.
-Credeam că ai venit să te antrenezi, dar acum că mă gândesc mai bine, cu îmbrăcămintea asta mi se pare imposibil- a spus chicotind.
-Întocmai, nu cred că ar fi o idee bună să mă pun să fac exercițiu fizic îmbrăcată așa- am fist de-acord, urmându-l într-un râs copleșitor.
Am rămas să-i țin de urât toată după-amiaza, până când a sosit ora de a pleca. L-am salutat cu o îmbrățișare și am ieșit din sală îndreptându-mă spre locul în care s-ar fi ținut petrecerea.

***

Când am ajuns în fața casei unde s-ar fi ținut petrecerea, am fost suprinsă să văd că nu era nimeni, dar ușa era deschisă așa că am hotărât să intru oricum. Era întuneric beznă înăuntru, nu se vedea nimic, așa că am aprins lumina, dar chiar în momentul în care am făcut-o am auzit niște țipete și am tresărit speriindu-mă.
-SURPRIZĂ!- m-am uitat la toți prietenii mei: Jake, Rachelle, Christian, Johnatan, David și Peter.
-Ce se întâmplă?- am întrebat privindu-i.
-Am organizat o petrecere supriză pentru tine. A trecut deja o lună, sau aproximativ, de când ești aici, trebuia să facem ceva- a spus Jake zâmbind.
-A trecut o lună de când sunt aici și mai mult de o săptămână de când mă ignorați- le-am spus încrucișându-mi brațele.. -Știm asta și îți cerem scuze, dar nu ne puteam permite ca tu să afli altfel ce surpriză ar fi fost?- a spus David.
-Dar atunci sunteți idioți!- am spus mergând spre fratele meu care a început să alerge în timp ce eu îl fugăream cum puteam, deși cu tocurile nu era lucrul cel mai simplu de pe lume.
Dar la urmă am reușit să-l ajung și i-am dat o palmă zdravănă după cap urmată de un pupic pe obraz.
-Erau și alte modalități de a ține petrecerea ascunsă, nenorociților. Dar mersi oricum- am spus îmbrățișandu-i pe fiecare în parte.
-Bun, acum se petrece- a spus David luând o sticlă de bere și punând-o în pahare ca mai apoi să ne întindă câte unul tuturor.
După ce am petrecut dansând și distrându-ne, m-am așezat pe canapea obosită. David mi s-a alăturat după puțin cu un zâmbet uriaș pe față.
-Obosită?- a întrebat.
-Destul. Tu?- am răspuns.
-Puțin. Ești supărată?- a continuat el.
-Nu, dar să zicem că nu a fost prea frumos să fiu ignorată așa- am răspuns desprinzând privirea din direcția sa și privind-o pe Rachelle râzând cu Peter.
-Știu, dar nici tu nu ai glumit!- a comentat el ținând privirea fix ațintită pe mine.
-Și ce te așteptai să fac? Să rămân acolo ca o proastă? Nu sunt genul de persoană căreai îi place să fie bătaia de joc a cuiva, iar când văd că lumea începe să mă trateze așa, mă îndepărtez, poate chiar stând cu persoane mai oneste- am replicat întorcând privirea spre el.
-Ai dreptate, dar măcar a meritat- a spus el.
-Prost- am comentat râzând și scuturând din cap.
-Și eu te iubesc, Isabella- a spus el ironic.
-Știu, toți mă iubesc- am spus ridicându-mă de pe canapea.
-Ha ha ha, foarte amuzantă. Haide... Vin-o cu mine- a replicat el ridicându-se și târându-mă de mână, afară, în curte.
Am mers în spatele casei unde prietenii mei stăteau în șir în fața mea, privundu-mă zâmbăreți.
-Ce aveți?- am întrebat apropiindu-mă curioasă.
-Tadà- au urlat dându-se la o parte și arătându-mi un motor nou, negru și superb.
-Vai, este minunat!- am urlat înbrățișându-l pe Jake.
-Îl meriți, surioară, sperând că ne ierți- a spus el.
-Desigur că vă iert, o făcusem deja- am răspuns pupându-l pe obraz și trecând să-i imbățișez pe ceilalți.
-De ce nu îl încerci?- a întrebat Peter aruncându-mi cheile, pe care le-am prins din zbor. Eu, drept răspuns, m-am așezat și l-am pornit.
-Ne vedem imediat- am spus punându-mi casca.
-Să ai grijă- a spus fratele meu. Drept răspuns am ridicat degetul mare în sus și am pornit cu toată viteza.
Adoram acest motor, dar mai ales adoram personele care mi-l dăruiseră.

Heiii, ce faceeți?
Eu tocmai am terminat de modificat capitolele, iar din 62, cate erau inainte, acum sunt 31. Daca reusesc traduc si postez urmatorul capitol azi, daca nu, maine.
Vă pupăm😘