CAPITOLUL 41

2K 146 6
                                    

Am continuat să conduc încercând să nu plâng. Am virat într-o străduță accelerând și am ajuns la cimitir.
Am parcat lângă și m-am dat jos de pe motor după ce l-am oprit. Mi-am aranjat părul și am mers până la poartă. Am făcut un respir adânc și am împins poarta de fier ca mai apoi să intru și s-o închid în urma mea. Am pășit printre crucile de marmură până când am găsit-o pe cea a tatălui meu.
Am rămas să privesc poza tatei pentru câteva minute cu lacrimile calde care mi se prelingeau pe obraji.
-Bună tati- am șoptit la urmă așezându-mă pe iarbă.
-Mi-e dor de tine- am continuat apoi continuând să plâng.
-Dacă tu ai fi încă viu totul ar fi diferit. Tu nu m-ai fi trimis niciodată la un internat, cum vrea să facă Vera acum. Știu că  n-ai vrea să mă vezi plângând, dar nu reușesc. Totul devine prea mare pentru mine, nu știu dacă voi reuși să câștig această bătălie, dar voi lupta, îți promit. Voi lupta pentru tine, pentru că tu mereu m-ai învățat să mă ridic atunci când cad și o voi face. Te iubesc, tati- când am terminat mi-am sprijinit capul de cruce și am continuat să plâng.
După puține minute am oftat și mi-am șters lacrimile cu un șervețel. Am rămas să mai privesc pentru puțin crucea, observând un scris ce zicea <<Nu te da bătută niciodată micuța mea Bella, aminteșteți că tu ești puternică și nimeni nu te va putea învinge>>
Am zâmbit încuvințând melancolică.
-Ai dreptate, tati. Ne vedem în curând și mulțumesc- am șoptit lăsând un pupic pe poza crucii și ridicându-mă.
Am ieșit din cimitir și m-am urcat pe motor învârtind cheia în contact, punându-mi casca și pornind spre casă. Când am ajuns, am coborât și am intrat mergând direct în camera mea, observând că menajerele aranjaseră deja lucrurile mele în valize. A fost cu siguranță un ordin din partea mamei.
Am sprijinat geanta pe pat făcând un respir adânc și am mers în baie. M-am dezbrăcat și am intrat sub jetul de apă a dușului.
Am ieșit după jumătate de oră și m-am îmbrăcat cu niște blugi scurți și un maieu negru mulat. M-am încălțat cu o pereche de Adidas albi și negri, m-am pieptenat și m-am machiat și m-am așezat pe pat cu picioarele încrucișate.

 M-am încălțat cu o pereche de Adidas albi și negri, m-am pieptenat și m-am machiat și m-am așezat pe pat cu picioarele încrucișate

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Am hotărât să o sun pe Zoe. În moment ăsta aveam nevoie ca ea să-mi fie aproape, mai mult decât oricine altcineva.
Am luat telefonul și am scris numărul ei. După puține secunde ea mi-a răspuns.

Zoe: Spune-mi, Isabella. Ce s-a întâmplat?
Eu: Mama mea mă va trimite într-un internat la Londra într-o săptămână exactă.
Zoe: Ce? Nu poate s-o facă!
Eu: Dar o va face...
Zoe: De ce?
Eu: Pentru că nu-i convine educația mea și spune că acolo vor ști să mă educe mai bine
Zoe: Nu sunt de-acord. Apoi, la Londra nu e aproape niciodată soare... Ce urât!
Eu: Nici eu nu sunt de-acord. Acum trebuie să închid. Ne auzim cât mai repede posibil.
Zoe: Ok. Pa

Am închis și am pus telefonul din nou în buzunar ca mai apoi să mă ridic de pe pat și să ies din cameră, coborând scările in grabă și intrând în salon unde se afla Jessica care, cum m-a văzut, a zâmbit triumfătoare venind spre mine.

***

-Isabella, cum ești?- a întrebat cu acel zâmbet enervant pe față.
-Taci- am mârâit încercând să o depășesc, dar mi-a blocat strada.

-Oh, sărăcuțo, ești tristă pentru că trebuie să pleci?- a spus și eu am făcut un respir adânc ca să nu risc să o omor.
-La urmă am câștigat eu, dragă.  Tu vei pleca la Londr, iar eu voi lua locul tău, toți vor uita de tine iar Jake mă va adora doar pe mine și nu se va mai gândi mereu la tine. El merită mai mult, tu îl faci doar să sufere, ești un dezastru, Isabella, plină de defecte și de probleme. De ce crezi că te-au abandonat?- a spus cu vocea plină de dispreț și ură.
-Curva dracului, ascultă-mă bine. Tu nu vei putea niciodată să-mi iei locul, niciodată. Ești doar invidioasă. Trimițându-mă departe de Miami nu te va ajuta să-i facă pe toți să uite de mine și să înceapă ca prin magie să te iubească pe tine, pentru că asta nu se va întâmpla. Poate Jake merită mai mult, poate nu mă merită pe mine care sunt plină de probleme și de defecte, dar eu mi-aș fi dat viața pentru el, eu l-aș fi protejat și, cu toate astea, aș face-o încă acum pentru că eu țin la el cu adevărat, dar nu așa cum ții tu la el... Eu nu țin la el pentru bani, pentru frumusețea lui sau pentru popularitatea lui, ci eu țin la el pentru că este fratele meu, sânge din sângele meu, acel băiat care mă consola când îmi era frică sau când plângeam, acel băiat care se juca cu mine și care nu mă lăsa niciodată să merg cu alți băieți, acel băiat care mă îmbrățișa, acel băiat care mă făcea să râd, acel băiat care era totul pentru mine, acel băiat care era eroul meu și poate lui nu-i convine cum sunt, dar nu pot face nimic în privința asta. Eu sunt asta, o fată complicată, rebelă, pe care puțini o pot înțelege. El reușea s-o facă, el reușea să mă înțeleagă. Acum nu mai reușește să o facă, dar nu pot să-l acuz pentru asta. Voi pleca peste o săptămână și voi regreta faptul că nu i-am spus lucrurile astea în față din cauza orgoliului, dar voi pleca știind măcar că el va fi fericit- am replicat în timp ce Jessica mă privea fără emoții.
-Amintește-ți... Ceea ce este al meu nu va putea niciodată să fie al tău, pentru că tu nu-l meriți- am concluzionat întorcându-i spatele și găsindu-mă în fața lui Jake. M-am blocat privindu-l nervoasă.
-De cât timp ești aici?- am întrebat încercând să apar normală.
-Sunt aici de la început. Tin la tine, Isabella și îmi pare foarte rău. Ai dreptate... Ești sora mea, iar eu ar trebui să țin la tine și pentru defectele tale și problemele, și țin la tine. Am deschis ochii prea târziu, dar să știi că și eu mi-aș da viața pentru tine- a spus el în timp ce o lacrimă mi se prelingea pe obraz.
El a prins-o ștergând-o și zâmbindu-mi, iar eu am sărit pe el îmbrățișându-l.
-Te iubesc- am șoptit ascunzând capul între gâtul său și umăr, în timp ce el făcea același lucru și-mi mângâia părul.
-Și eu- a șoptit el pupându-mă pe obraz și strângându-mă din nou la pieptul lui.

Heii!
Cred că urările voastre au avut efect, pentru că de dimineață când m-am trezit n-am mai fost aproape deloc răcită. Acum mi-am revenit aproape complet, și m-am întors cu un nou capitol, capitolul de marțea trecută.
Vă pupăm😘

Rebel || Romanian TranslationWhere stories live. Discover now