Rebel || Romanian Translation

CAPITOLUL 18

Am intrat în clasă ora următoare și aveam muzică pentru următoarele două ore.
M-am așezat tot lângă Rachelle și Jake în timp ce de Jake nici urma.
Deci? Ce ți-a zis?- a întrebat David zâmbind.
-Nimic doar mi-a dat dublul temelor pe care cu siguranță n-am de gând să le fac- am răspuns ridicând din umeri.
Ei au scuturat din cap zâmbind și au deschis gura pentru a spune ceva, dar a intrat Jake care m-a privit indiferent și s-a pus în cealaltă parte a clasei.
M-am ridicat târâind scaunul pe jos care a făcut un zgomot deranjant atrăgând atenți a întregii clase și am luat ghiozdanul ieșind înainte de a ajunge profesoara. Am mers în curte ignorând persoanele care au rămas în afara claselor să râdă și să vorbească și m-am așezat pe o bancă.
Am deschis ghiozdanul și am luat jurnalul și pixul. Da, le luam întotdeauna cu mine, dar nu cred că deranjează pe cineva și chiar dacă ar fi așa nu mi-ar păsa.
L-am deschis și am început să scriu.

Hei tati,
Cum ești? Ca de obicei îmi lipsești iar eu nu mai știu ce să fac.
Mi-aș dori foarte mult ca toate astea să nu se fi întâmplat niciodată. Nu suport să trăiesc cu lume atât de ignorantă încât nu înțelege absolut nimic.
Ieri Josh, fostul prieten al Verei care este fosta ta soție și de-asemenea mama mea, îl bătea pe Jake și eu l-am 'salvat' și l-am tratat foarte bine. I-am și dezinfectat rănile și aplicat o cremă pe o vânătaie și trebuie să spun că la început era cât pe ce să vomit vomit pe fratele meu de scârbă dar dupaia mi-am făcut forță și am continuat pentru Jake. Știi ce gen de persoană sunt eu tată deci știi și marele efort pe care l-am depus, dar efortul meu din câte se pare nu a fost recompensat cum trebuie dat fiind faptul că Jake, în dimineața asta, m-a tratat cu adevărat urât și este inutil să-ți spun că eu m-am enervat pentru că e evident că am făcut-o.
În plus m-a tratat ca și cum eu aș avea vreo vină cu ceva, dar pentru cât eu mă chinui să mă gândesc la ce am făcut greșit nu găsesc absolut nimic ce nu merge în comportamentul meu.
Eu țin cu adevărat foart mult la el dar nu pot face nimic dacă el e dobitoc. Îmi pare rău pentru utilizarea limbajului dar este adevărat dacă trebuie să spun ceea ce gândesc astea sunt cuvintele potrivite.

Apoi oricum, când eu am ajuns în casa asta după moartea ta, nu-i vorbeam și pot liniștită să reîncep să n-o fac. Da, va fi dureros recunosc dar și-o caută. Să schimbăm subiectul că e mai bine... Știi că astăzi vine Zoe? Și sunt și foarte fericită pentru că în sfârșit vine o persoană pe care o cunosc și pare mă înțelege. Va rămâne o săptămână aici la mine și în seara asta am organizat o petrecere în onoarea sa, doar ca să-i dau bun-venit. Cred că-i va plăcea sau măcar sper. Nu știu cu ce să mă îmbrac, dar poate mă voi duce să-mi iau o nouă rochie pentru ocazie. Boh... Voi vedea dupaia. Apoi nu trebuie să uit să mă duc la sală. Oricum voi găsi timpul.
Acum tati ar fi mai bine să mă duc la ora de muzică și să încerc să mă comport mai bine cu putință în aceste două ore, doar că nu știu dacă mă simt în stare să cânt. Până la urmă e ceva ce-mi aduce aminte tine și care mă face să te simt aproape, dar în același timp dureros.
Îți voi scrie în curând. Pe cuvântul Isabellei și tu de cuvântul meu ști că te poți încrede. Pa tati. A ta bella. Te iubesc.

Am închis înapoi jurnalul și l-am pus în ghiozdan împreuna cu pixul și m-am ridicat de pe bancă. M-am dus în baie să mă aranjez și m-am îndreptat spre clasă, deși cheful meu nu era cine șttie cât.

***

A

m bătuta ușă și fără să aștept un răspuns am intrat în clasă întrerupând o fată care cânta.
-Bună Isabella- a spus profesoara.
-Bună- am răspuns mergând să iau loc.
-De ce ai intrat în întârziere- a întrebat ea zâmbindu-mi.
-Pentru că sincer așa mi-a venit, dar dumneavoastră faceți-vă că nu s-a întâmplat nimic. N-aș suporta să-l văd încă o dată pe director. Aș risca să-l omor, pe bune- am răspuns.
-Dacă aș putea aș face-o. Te fac să rămâi la sfârșitul orelor. Trebuie să-ți vorbesc iar acesta nu mi se pare momentul cel mai bun- a spus ea.
-Cum vreți- am lichidat-o salutându-mi prietenii cu un semn din cap iar ei au răspuns.
-Ok. Fii atentă- m-a mustrat ea.
-Contați pe asta- am replicat bufnind.
Ea m-a privit pentru câteva secunde ca mai apoi să-și mute atenția spre fata care cânta înainte să fie întreruptă de mine.
-Ești bine?- a întrebat Rachelle zâmbindu-mi.
-Foarte bine- am răspuns încuvințând.
-Pot să știu și eu ce s-a întâmplat între tine și Jake? El spunea că mergea totul bine, chiar și în timp ce veneați la școală dar că cum l-ai văzut coborând din limuzină ai fugit și de-atunci l-ai ignorat și de asta e supărat- a întrebat David încrucișând brațele la piept.
-Eu? Eu să-l ignor? Și dupaia tot el ar fi cel supărat? Glumești nu-i așa?...- am început să spun enervată.
-Domnișoară Brown faceți liniște- m-a chemat profesoara.
-Tăceți din gură. Vorbesc eu- am urlat spre ea.
Când eram plină de draci era mai bine ca nimeni să nu se pună în fața mea. Aș fi fost în stare să omor.
-Întocmai, totul mergea bine până când el a început să-și facă câcaturile sale cu handicapatul ăla de șofer care vine plătit să conducă și nu să vorbească iar eu devin, ca prin magie, invizibilă. Atunci i-am cerut un singur lucru, și mi-a răspuns ca pula fără motiv. Fără să număr faptul că aseară eu i-am salvat curul pentru că Josh îl pocnea și cum vin răsplătită? Îmi urlă în față. Voiați să știți ce am? Uitați ce am- am spus șoptind-urlând îndreptată spre prietenii mei.
-Oh ei bine... Atunci ai dreptate tu- a spus David chicotind nervos.
L-am mustrat cu privirea și m-am întors cu spatele sprijinit de spătarul scaunului.
-Domnișoară Brown sper că v-ați calmat- a spus profesoara încrucișându-și brațele.
-Nu și dacă nu vreți să încep să urlu din nou cu dumneavoastră... Atunci continuați-vă ora- am spus ridicând puțin vocea pe ultima propoziție.
Profesoara s-a limitat să mă privească pentru câteva minute ca mai apoi să-și continue foarte plictisitoarea sa oră. Cele două ore au trecut încet și mai ales au fost plictisitoare. Istoria muzicii era un adevărat rahat și nu înțelegeam nimic așa că eu, Rachelle și David am început să vorbim vrute și nevrute și am avut ocazia să le explic mai bine petrecerea care ar fi avut loc la mine acasă. Rachelle atunci a avut minunata idee de a pune o postare pe blog-ul școlii care întocmai anunța petrecerea și care recomanda să aducă costumul pentru că s-ar fi putut face o baie în uriașa piscina pe care o aveam.
Eu am publicat aceeași postare pe Facebook, Instagram, Twitter și am trimis-o tuturor din lista mea de contacte pe care le aveam pe telefon evitând, evident, s-o trimit persoanelor nedorite.
Dar când cele două ore s-au terminat toți au ieșit iar eu a trebuit să mă opresc să vorbesc cu profesoara de muzică.
-Te așteptam la masa de data trecută- a spus David îmbrățișându-mă.
-Ok. Ne vedem dupaia- am răspuns zâmbindu-i ca mai apoi să mă pun pe scaun în fața catedrei.

Uita-ți capitolul😍
Scuzați-mă dacă nu l-am pus mai devreme dar ma uitam la finala Românii au talent. Mare greșală😒nu știu ce părere aveți voi dar nu mi se pare corectă ordinea în care au fost clasați mulți dintre participanți. Cel puțin cei care au terminat pe locurile de la 14 la 16 au fost complet nedrepte. Chiar aveau talent și meritau să fie printre primele locuri. Și sincer, acum da, sunt subiectivă, dar cosnsider ca Nadia sau frații Adrian meritau să câștige mai mult premiul I decât Laura. Aici intervine și faptul că mie nu-mi place opera, dar rămâne faptul că mi s-a părut complet nedreaptă ordinea finaliștilor😡
Okay, gata, mi-am revenit😂scuzați-mă dar aveam nevoie să mă descarc.
Oricum lectură plăcută și sper să vă placă capitolul❤
Vă pupăm😘