CAPITOLUL 36

2K 138 1
                                    

JAKE'S POV

Am blocat-o pe sora mea înainte să poată face altceva și am încercat să nu-i dau drumul în timp ce se zbătea.
-Jake,dă-mi drumul- a urlat Isabella întinzându-se spre Jessica.
-Isabella, nu! Las-o în pace- i-am spus făcând-o să se întoarcă spre mine.
-Jake, ce se întâmplă?- a întrebat David alergând spre noi cu Rachelle.
-Ajutați-mă. Rachelle du-te la fratele tău, e beat și nu mai știe ceea ce face, iar tu David ai grijă de sora mea- am răspuns în timp ce prietenul meu se apropia de Isabella.
Ea s-a desprins imediat de mine mergând la David îmbrățișându-l. Am rămas să-i privesc pentru câteva secunde în timp ce David răspundea la îmbrățișare și o lineștea pe Isabella în brațele sale.
Să mă distragă din gândurile mele a fost cineva care s-a aruncat în brațele mele îmbrățișându-mă.am luat privirea de la sora mea și de la David, concentrând-o pe figura care mă îmbrățișa în timp ce plângea, dându-mi seama că era Jessica.
-Jessica, stai liniștită, nu s-a întâmplat nimic- am asigurat-o răspunzând la îmbrățișare.
Ea s-a desprins încuvințând și doar atunci am observat o mare vânătaie pe frunte și sângele care ieșea din nasul ei.
Am oftat neștiind ce să mai fac. Eu țineam extrem de mult la Isabella, surioara mea, dar câteodată nu reușeam să o înțeleg, cu problemele sale și defectele sale. Nu reușea să se deschidă cu mine, nu-mi spunea nimic, iar eu nu știam cum să mă comport cu ea. Însă, cu Jessica, era totul mai simplu. Ea părea să nu aibă defecte, vorbea cu mine despre tot, știam cum să mă comport cu ea și nu mă simțeam niciodată inutil. Împărtășea cu mine problemele sale, deși era aici doar de două zile, iar eu reușeam să o consolez.
-David, te rog, du-o pe Isabella acasă la tine și fă-o să doarmă acolo pentru noaptea asta, în timp ce eu o ajut pe Jessica- i-am spus prietenului meu trezindu-mă din problemele mele.

-Jake, sora ta în momentul ăsta are nevoie de tine. Trebuie să-i fi alături, nu lângă o persoane pe care de-abia o cunoști- a replicat el continuând să o liniștească pe Isabella.
-David, nu face mutre, te rog. Vorbim altă dată- am spus începând să merg afară din local ținând-o pe Jessica lângă mine.
-Jake, nu e ea sora ta, nube Jessica. Isabella e, fata asta pe care o consolez eu, când ar trebui să fi tu cel care o face- mi-a urlat David din spate făcându-mă să mă opresc pe loc.
-David, du-mă acasă. Vreau să plec, te rog. Mă doare tare capul- s-a plâns Isabella.
-Bine, haide- a fost de-avord el luând-o de mână și ieșind din local fără ca măcar să se uite la noi.
-Jake, haide, să mergem- a șoptit Jessica scuturându-mă.
-Ok- am răspuns simplu urmând-o afară.
Am făcut-o să se urce pe motor cu mine după ce mi-am anunțat prietenii că plecam.
Ea a strâns brațele în jurul meu, am pornit motorul punându-mi casca și am plecat repede spre casă unde ar fi trebuit să dau nu puține explicații despre statul în care era Jessica.
Am răbufnit... Ce trebuia să fac?

***

ISABELLA'S POV

M-am trezit din cauza luminii care intra pe geam. Ieri seară trebuia să fi exagerat cu vodka pentru că aveam o durere îngrozitoare de cap.
Am deschis ochii dându-mi seama că nu eram în camera mea, în vila mea, ci în camera de oaspeți a lui David.
Îmi aminteam perfect ceea ce se întâmplase ieri seară și nu puteam nega faptul că, comportamentul lui Jake nu m-a rănit, dar la asta m-aș fi gândit dupaia. Nu eram în condițiile pentru a gândi în momentul ăla.
M-am ridicat din pat găsind pe noptieră o aspirină cu lângă un bilet.
Am luat înainte biletul începând să-l citesc:

Bună dimineața, frumoaso, știu că la trezire te va durea capul, așa că ți-am lăsat o aspirină. Cum te pregătești vin-o jos la mine să luăm micul dejun.
David

Am zâmbit lăsând biletul înapoi pe noptieră și am luat aspirina.
Am hotărât să-mi fac un duș și să-mi dau jos rochia aia enervantă de pe mine. Am mers spre dulap și l-am deschis găsind în interiorul ei mai multe haine. Am luat niște pantaloni de trening și un hanorac care trebuia să fie ale lui David văzând mărimea lor. Am ieșit din cameră desculță fiindcă n-aveam nicio intenție de a mă încălța cu tocurile. Am coborât scările și am intrat în bucătărie unde David pregătea niște cupcake-uri.
-Neața- l-am salutat zâmbindu-i și îmbrățișându-l.
-Cum ești?- a întrebat el răspunzând la zâmbet.
-Destul de bine. Mulțumesc pentru ieri- am răspuns așezându-mă la masa și privindu-l.
-Stai liniștită, a fost o plăcere- a spus el continuându-și treaba.
Am continuat să vorbim până când nu au fost gata cupcake-urile.
Am luat micul dejun, iar apoi ne-am dus în sufragerie.
-Mă duc să-ți aduc niște încălțăminte- a spus David zâmbind. I-am mulțumit răspunzând la zâmbet în timp ce el urca repede scările.
Între timp, am început să caut printre canale până când melodia telefonului nu mi-a atras atenția.
L-am luat și am răspuns fără să mă uit cine e.

Eu: Alo?
Rachelle: Hey Isabella, cum ești?
Eu: Bine, tu?
Rachelle: Bine
Eu: Cum se simte Bob?
Rachelle: Îl doare puțin capul, dar e bine. Iar tu?
Eu: Totul în regulă. Mi-am revenit
Rachelle: Mă bucur... L-ai mai auzit pe Jake?
Eu: Nu
Rachelle: Ești încă la David?
Eu: Da
Rachelle: Ok, acum trebuie să închid. Pa
Eu: Ne auzim

Am închis punând telefonul la loc în buzunarul de la pantaloni.
-Sunt bune astea?- a întrebat David arătandu-mi o pereche de Vans negre.
-Sunt perfecte- am răspuns luându-le și încălțându-le. Îmi erau puțin mari, dar nu le-aș fi ținut pentru mult timp, deci puteau merge.
-Mersi- am spus zâmbind.
Am mai stat puțin acolo până când a sosit ora de a mă întoarce acasă.
-Eu acum plec. Ne vedem- l-am salutat îmbrățișându-l.
-Ok. Ai grijă și pentru orice, sună-mă- a răspuns el.
M-am desprins din îmbrățișare și am ieșit din casa prietenului meu.
M-am urcat pe motor, am pornit-o și am plecat spre vilă, neavând idee de ce anume s-ar fi întâmplat cum aș fi ajuns la destinație.

I'm here!
Capitolul de sâmbăta trecută.
Vă pupăm😘

Rebel || Romanian TranslationWhere stories live. Discover now